Această maladie, în prezent practic dispărută la om în majoritatea ţărilor dezvoltate, reprezintă încă o problemă majoră de sănătate publică în multe ţări din Asia şi în Africa.
Rabia este o boala virală a animalelor care poate fi prevenită prin vaccinare. Poate să apară atât la animalele comunitare, cât şi la animalele sălbatice.
Transmitera virusului
Virusul turbării penetrează organismul printr-o muşcătură sau un contact de salivă de la un animal infestat cu o plagă cutanată sau o mucoasă intactă (mucoasa bucală şi intestinală prin ingerarea unui virus). Virusul se multiplică în muschi, se răspândeşte în organism prin nervi şi se va stabili în creier şi în măduva spinării. Tot prin nervi, virusul poate infecta şi alte organe, cum ar fi glandele salivare. Este bine de ştiut că un animal infestat care nu arată încă nici un simptom al acestei boli nu este periculos; virusul este prezent în salivă doar cu câteva zile înaintea apariţiei simptomelor.
Manifestarea bolii la animale
La animale, rabia se manifestă prin tulburări de comportament şi paralizie inexplicabilă. Semnele bolii sunt destul de variabile, iar durata bolii se poate întinde de la mai puţin de o zi la o săptămâna sau mai mult. Boala se poate manifesta sub forma paralitică sau furioasă sau, cel mai des, ca o combinaţie a celor două.
În forma paralitică: în primele 12 ore sensibilitatea crescută nu este evidentă, apare o letargie şi o uşoară încoordonare (câinii nu prezinta frică de apă).
În formă furioasă: animalul este neobişnuit de ager şi responsiv, reacţionează la stimuli prin nerăbdare, apar modificări discrete de disconfort şi nelinişte, intoleranţă faţă de iritaţiile minore. Animalele sălbatice cu rabie prezintă sensibilitate crescută şi disconfort; atacă orice din jurul lor. Convulsiile care apar pot deveni continue până la moarte, decesul producându-se prin stop respirator. Animalele salbatice îşi pot pierde prudenţa lor normala şi se aventurează în ferme, suburbii şi camping-uri. Acest comportament aberant este frecvent. Paralizia şi moartea se produc la 4-8 zile după debutul simptomelor. Virusul poate fi prezent în saliva animalelor rabide cu multe zile înaintea apariţiei semnelor clinice şi poate fi secretat constant sau intermitent până înaintea morţii.
Profilaxia preaccident:
- educaţia civică a populaţiei, în direcţia unui comportament normal faţă de animale;
- evitarea contactului direct cu animalele domestice străine, necunoscute;
recunoaşterea comportamentului schimbat al animalelor turbate şi evitarea lor;
- solicitarea examenului veterinar la cele mai mici semne de suspiciune;
- evitarea sacrificării animalelor care au muşcat;
restrângerea rezervorului de infecţie prin vaccinarea antirabică a animalelor domestice - în special a câinilor;
- vaccinarea preventivă a persoanelor ce prezintă risc de infecţie profesional (vânători, pădurari, îngrijitori în crescătorii, etc. )
Profilaxia postaccident: măsuri faţă de animalul care a muşcat - se recomandă supravegherea comportamentului animalului timp de 10-14 zile.
Cel mai eficient (şi obligatoriu prin lege) mod de prevenire a turbării este vaccinarea anuală antirabică.
Dacă animalul tău a fost muşcat de un animal suspect, urmează de urgenţă procedura ce urmează:
- mergi imediat cu animalul la cea mai apropiată clinică veterinară şi spune medicului data ultimei vaccinări (dacă animalul nu a fost vaccinat, respectiv revaccinat, eşti pasibil de amendă!);
- încearcă să prinzi animalului care a muşcat, fără a te pune însă în pericol, eventual să fie închis într-un spaţiu astfel încât animalul suspect să fie ţinut sub observaţie timp de 10 - 14 zile. Dacă în acest interval nu prezintă semnele clinice ale turbării, muşcătura nu prezintă un pericol sub acest aspect. Dacă animalul suspect este eutanasiat, se vor trimite la laborator mostre de ţesut, pentru analiză.
Dacă ai fost muşcat de un animal suspect, mergi imediat la medic. Se recomandă şi în acest caz ţinerea sub observaţie a animalului care a muşcat; în caz contrar, este necesar să faci toată seria de vaccin antirabic, care se face în prima, a treia, a şaptea, a paisprezecea şi a douăzeci şi opta zi de la muşcatura suspectă!
Măsuri faţă de plagă
Spală din abundenţă cu apă şi săpun.
Plaga se va lăsa să sângereze un timp, până la hemostază spontană (oprirea sângerării), excepţie făcând cazurile de hemoragie abundentă prin rupturi vasculare. Acoperă plaga cu pansament steril.
Profilaxia specifică se face cu vaccin antirabic sau/şi cu ser antirabic după
recomandarea medicului.
Măsuri generale de prevenire a transmiterii virusului turbării
Există obligatoriu pentru deţinătorii de câini de a-i ţine legaţi sau închişi în curţi bine împrejmuite.
Este interzisă scoaterea câinilor nelegaţi şi fără botniţă pe drumurile publice şi în mijloacele de transport în comun.
Este obligatorie vaccinarea antirabică preventivă a câinilor sănătoşi.
Deţinătorii de animale suspecte de turbare sunt obligaţi să le declare şi să le izoleze până la sosirea organelor veterinare.
Animalele (câini, pisici, vite, cai, porci ) care au muşcat oameni sau animale vor fi ţinute sub observaţie timp de 10-14 zile de la muşcătură.
Se interzice consumul cărnii, laptelui sau al altor produse provenite de la animale bolnave sau suspecte de turbare.
Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare se distrug în întregime, nejupuite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu